Globul geografic

IMG_5783
Zestrea muzeului este îmbogăţită pe deplin şi cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configuraţia reliefului subacvatic. Donat în 1986, globul geografic a fost executat cu măiestrie şi cu o exactitate milimetrică, pe parcursul a cinci ani şi jumătate, de către domnul Isaic Neculai din Vadu Moldovei, profesor de geografie.

Exponatul are diametrul de 160 de centimetri, iar pentru realizarea sa s-au folosit hărți editate de Societatea Naţională de Geografie din Statele Unite ale Americii.

În toamna anului 2015, profesorul Neculai Isaic a realizat prima restaurare, după aproape 30 de ani de când globul geografic a fost expus public.
img_5781.jpg

 

“Materialele folosite au fost simple, cartoane mai moi pentru a putea realiza scara adâncimilor şi a înălţimilor, pastă de hârtie, aracet, cuie, sârmă. Cel mai important material folosit a fost plexiglasul care a fost mulat la raza de 82 de centimetri, realizând o sferă de plexiglas. Această sferă reprezintă nivelul zero al Oceanului Planetar.

Sub acest plexic se găseşte relieful fundului oceanic, insulele străpungând plexicul pentru a ieşi la suprafaţă. Deasupra au fost realizate continentele în relief, scara adâncimilor şi înălţimilor fiind de 1 centimetru la 2.000 de metri. Un cui de 2 cm ieşit în exteriorul plexicului reprezentă o înălţime de 4.000 de metri.

Am început cu Groapa Marianelor, care are 11.000 de metri. Am realizat o emisferă de ipsos la scara minus 11.000 de metri. Am pornit de jos, apoi am început să clădesc din cartoane tăiate sub formă de fuse orare, am lucrat cele două emisfere, am tot clădit până am ajuns la nivelul zero.

Cu ajutorul cuielor şi al sârmei cu care am armat cuiele pentru a da rezistenţă globului, cu pasta de hârtie şi apoi cu dalta am dat formă oceanelo. Relieful continentelor a fost realizat pe bucăţi sub formă de fuse orare curbate, apoi am clădit relieful aşa cum este pe hărţi.

Am încercat să fiu cât mai aproape de realitate la scara folosită. Problema cea mai grea a  fost mularea plexicului şi încheierea acestuia la 45 de grade la meridiane, la Ecuator.” (interviu prof. Neculai Isaic – preluat din Monitorul de Suceava, 24 noiembrie 2015).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s