110 ani de la nașterea academicianului Mihai Băcescu

Cronica de Fălticeni, 28 martie 2018

Printre personalitățile de mare prestigiu ale orașului Fălticeni se află, la loc de cinste, academicianul Mihai Băcescu, de la a cărui naștere se împlinesc 110 ani (28 martie 2018).

A cunoscut de mic greuțățile vieții, mai ales după ce bolile timpului au secerat tinerile vieți ale ambilor părinți.

Aflarea tainelor naturii, în general, a mărilor și oceanelor, în special, a fost ispita vieții academicianului Mihai Băcescu.

A fost atras de hidrobiologie, știința cercetării vieții apelor, dar mai cu seamă de oceanologie, știința vieții din oceane și mări, a studiat animalele marine și  mediile în care trăiesc.

Între anii 1919 și 1921 a urmat cursurile gimnaziale la Fălticeni, fiind ținut de e o soră a mamei și de bunica din Bogdănești.

Între anii 1921 și 1922 a urmat cursurile Liceului ”Nicu Gane” din Fălticeni, avându-l ca mentor pe profesorul Vasile Ciurea.

În anul 1928 este admis, cu bursă, la Facultatea de Științele Naturii din Iași.

Șansele vieții l-au situat în preajma unor mentori care l-au înțeles și i-au apreciat pasiunea pentru cunoașterea mării. Dorul său de cercetări în hidrobiologie a fost cultivat de înaintașii săi, Ion Borcea, Grigore Antipa, Paul Bujor, Emil Racoviță, iar interesul și primele sale rezultate au fost apreciate de savanții francezi ( Louis Fage, Charles Perez, ș.a.).

cu-Cousteau-1982

Numele Mihai Băcescu este legat de școala românească de oceanologie biologică și ecologie marină, ale căror fondator este. Nici un carcinolog din lume nu-și poate începe activitatea de cercetare, fără să cunoască lucrările academicianului Mihai Băcescu.

În 1939, la propunerea profesorului universitar Paul Bujor și cu recomandarea profesorului universitar Emil Racoviță, i se acordă o bursă de studii în Franța la stațiunile oceanografice Rascoff, Banyuls sur Mer și la Muzeele de Istorie Naturală din Paris și Oceanografie din Monaco.

La insistențele savantului Grigore Antipa, în 1940 este numit șef de secție la Muzeul Național de Istorie Naturală din București, iar la 15 februarie 1946 devine director  la această instituție, unde va lucra aproape până în ultima clipă a vieții.

În 1957 a fost distins cu premiul Emil Racoviță al Academiei Române, iar la 21 martie 1963 devine Membru corespondent al Academiei Române.

Academicianul Mihai Băcescu a organizat, în perioada 17 – 22 octombrie 1966, la București și Constanța, cel de-al XX – lea Congres al C.I.E.S.M.M. (Comisia Internațională pentru Exploatarea Științifică a Mării Mediterane, la care Prințul Rainier  al III –lea de Monaco a fost ales președintele Comisiei Mediterane, comandantul Jacqes Yves Cousteau a fost ales secretar general al Comisiei, iar Mihai Băcescu a fost ales președintele Comitetului de Benthos din aceeași Comisie.

În 1968 devine membru corespondent al Academiei ”Liguria” din Bologna ( Italia), iar la propunerea savantului francez Maurice Fontaine, în 1978 este distins cu medalia Prince Albert I-er de Monaco, conferit de statul francez, devenind și membru asociat al Muzeului de Istorie naturală din Paris și membru pe viață al comitetului de Perfecționare a Institutului Oceanografic din Paris.

Pentru meritele sale a primit invitații de a participa, pe cheltuiala gazdelor, la mai multe expediții oceanice: prima – cea din jgheabul Peru – Chile, pe nava ”Anton Brunn” a Institutului Oceanografic din Washington în 1965, a doua în Atlanticul tropical din dreptul coastei Mauritaniei, cu nava ”Thalassa” a institutului de pescuit maritim din Nantes, în 1971, a treia pe coasta de sud- est africană în Tanzania 1973 – 1974 – prima expediție românească, în afara țării, organizată și condusă chiar de academician, expediție încheiată cu importante colecții de animale necunoscute, aduse și cercetate în țară, și ultima expediție tot cu nava ”Thalassa” în nord –vestul Oceanului Indian, pentru a cerceta fauna bentală cuprinsă între Karaci-Bandar Abbas și golful Aden și Djibouti, în februarie 1977.

În afara meritelor sale de cercetător cu deplină autoritate științifică în țară și în lume, între altele descriind peste 300 de specii de animale necunoscute sau specii noi pentru știință – academicianul Mihai Băcescu era apropiat de oameni, comunica cu ei, făcându-se plăcut interlocutorilor.

Gândind la îmbunătățirea tehnicilor de lucru, academicianul Mihai Băcescu a inventat noi aparate pentru exploatarea ecosistemului marin. A fost autorul unui nou tip de dragă, a unui apucător de fund, cu sondă pentru studiul cantitativ al organismelor de pe fundul bazinelor acvatice. A mai inventat o metodă nouă de colectare directă, cu ajutorul scafandrului autonom, a faunei de fund.

Despre activitatea publicistică a academicianului Mihai Băcescu este suficient să amintim că s-au tipărit peste 500 de lucrări științifice, cărți, articole de muzeologie și de largă răspândire a științei, începând din anul 1930, la Revista  științifică ”Vasile Adamachi” și în 1931 la ”Revista  critică”, prima sa dragoste fiind botanica  a publicat lucrarea ”Nume de plante”. Cele mai multe din lucrările sale știițifice s-au referit la fauna acvatică și terestră.

Ca muzeolog, eminentul om de știință a înțeles, a preluat, și a îmbunătățit ideile predecesorilor săi cu privire la rolul muzeelor în viața științifică și culturală.

În 1980 a început pregătirea de organizare și stabilirea tematicii înființării Muzeului de Științe Naturale din Fălticeni, iar pe 17 august 1982 a avut loc inaugurarea muzeului.

La 28 martie 1993, când  împlinea vârsta de 85 de ani, academicianul Mihai Băcescu a primit titlul de “Cetățean de onoare al orașului Fălticeni, iar Muzeul Apelor a primit  numele ctitorului său Mihai Băcescu.

Maria Crăciun

Șef birou – muzeograf, Muzeul Apelor “Mihai Băcescu

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Ştiri și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s